Walking in Your Shoes

dare to wear even if it hurts…

IN RITM DE VALS

on March 9, 2013

Salut,

Azi vom alerga in ritm de vals, pe „valurile Dunarii”.

Cum asa? Parca vad deja semnul intrebarii pe mimica fetei tale… Iti povestesc cum… nu e foarte complicat, si o sa-ti placa.

Asa am denumit ritmul de 3 pasi per inspiratie si 3 pasi per expiratie… si asta pentru ca gradele Celsius se apropiau de zero iar cele maxime de de 11.

Am imbracat un tricou in plus sub trening si batista in buzunar pentru ca aerul este mai tare si imi curge nasul, iar dupa ce ma incalzesc, se face condens in nasul meu, cu aerul rece de afara si aerul cald pe care o expir.

beach-21815_150

Celalalt ritm l-am numit „Mambo number 6”, cel cu 2 pasi per inspiratie si 2 pasi per expiratie. Asta imi convine mai mult, cand e mai cald afara.

Azi am avut o victorie ;) Am intalnit un tip in drumul meu, care cred, dupa mers, ca a lucrat in armata, sau asa ceva. Era a treia oara cand ne intersectam, dar de data asta nu l-am ocolit. Iti spun si de ce…

Pozitia mea pe pista era cea corecta, partea dreapta, ca la masini. El venind din sens opus, partea stanga, era pe fasia mea, dadeam sa ne ciocnim… In mod normal ar fi trebuit sa treaca pe fasia lui.

De data asta nu mi-am abandonat fasia. Am hotarat asta deja de cand l-am vazut. Am mers aproape de balustrada, cu privirea inainte, fara macar sa clipesc, si minune! M-a ocolit el. Am zis… yesssss!!! Si radeam in gandul meu!

Apropo de ras… E destul de naspa, cand iti aduci aminte de ceva si iti vine sa razi, si nu te poti opri.
Mi s-a intamplat odata, ca mi-am adus aminte de o faza de pe Facebook, era o imagine cu un text in dialect calabrez. Imagine despre cum mama intreaba pe copii… cine a f*** tot borcanul de Nutella? Erau 3 copii, doi albi si un negru la mijloc… si cei albi aratau cu degetul spre cel negru, in timp ce erau plini de Nutella pe gura. Si acum mai rad la faza asta…

Incepusem sa rad in hohote… daca ar fi fost cineva pe aproape, ar fi zis ca nu sunt normala :D Cu greu am reusit sa ma opresc, iti dai seama ce mai alergam…

Am provocat si un accident. Un biciclist care venea din spate, banuiesc ca se uita dupa fundul meu ;) ), ca atunci cand m-a depasit s-a intors pentru un moment, si asa a reusit sa intre in zidul pe care si eu ar fi trebuit sa-l ocolesc. Cand l-am vazut, am facut stanga imprejur, sa nu ma vada ca rad. Am fost rea, stiu, dar n-am putut sa ma abtin sa nu rad. Rad si de mine, cand ma imipedic sau cad gramada, cu bicicleta cu tot :D , se intampla destul de des.

Sa nu crezi, ca aici nu se injura, si nu se scuipa pe jos. Intalnesti si asemenea situatii, mai rar, dar exista.

Voii reveni cu noi aventuri de pe pista.
Iti multumesc ca ai citit acest articol.

Spune-mi intr-un comentariu, daca ti-a placut si despre ce ai vrea sa mai citesti in viitor, ce curiozitati ai cu privire la oamenii si viata de aici.

Chiar daca nu imi e foarte usor sa stau departe de casa, gasesc prilej sa ma ma bucur cat pot de ceea ce am in jurul meu, de lucruri marunte, care poate pentru multi nu au nicio semnificatie.

Sper ca am reusit sa-ti descretesc fruntea, macar un pic si pe ziua de azi!

Iti multumesc inca odata!

Cu prietenie,
gyongy

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>